Stiu eu ceva despre relatii?
Instabilitatea emotionala
Obisnuiesc mereu sa incalcesc lucrurile si sa le fac sa para prea complicate.
Pentru ca sunt femeie?
Asa cum ma simt, gandesc ca cel mai simplu este sa-mi comunic emotiile si trairile simplu si direct.
Doar ca nu reusesc chiar daca eu am impresia pe moment ca sunt inteleapta.
– Barbatii ma parasesc pentru ca asa vreau eu!
-As vrea sa cred asta „acum”, de cand am inceput sa ma privesc pe mine si nu pe cel din fata mea.
Cred ca in mine exista o forta negativa autodistructiva.
O forta care ma face sa ma autosabotez si sa-mi distrug fericirea de una singura.
Strategii de coping cauzate de emotii reprimate fara succes din experiente neplacute din trecut
– Barbatii ma parasesc pentru ca pozez in altceva decat cine sunt in mod real. Pentru ca nu stiu cine sunt!
Ma parasesc pentru ca nu spun adevarul despre mine.
Pentru ca incerc sa impresionz, punandu-mi masti pe care nici macar nu stiu cum sa le folosesc.
-Barbatii ma parasesc pentru ca sunt isterica si agresiva.
Pentru ca ii sufoc si le ingradesc viata.
Pentru ca sunt geloasa si vreau sa controlez tot ceea ce exista in jurul meu si in jurul lor.
– Barbatii ma parasesc pentru ca ma vand ieftin si pentru ca pozez intr-o victima.
Pentru ca nu sunt flexibila, maleabila sau toleranta cu aproape nimic.
Nevroza ca incapacitatea de a fi prezent in prezent
– Barbatii ma parasesc pentru ca nu am incredere.
Pentru ca ii acuz mereu de ceva.
Pentru ca scot ce este mai urat si mai agresiv din ei.
– Barbatii ma parasesc pentru ca incerc sa-i manipulez si ii aduc de multe ori in punctul in care nu vor sa ma mai vada la fata.
– Barbatii ma parasesc pentru ca aleg barbatii nepotriviti pentru mine.
Pentru ca nu astept sa-i cunosc.
Pentru ca devin ca o lipitoare care nu-i mai lasa sa respire si sa-si mai traiasca viata.
Ma parasesc pentru ca sunt agitata, nervoasa si suparata mereu pe ei.
Sunt suparata pe viata sau pe orice altceva.
Incapacitatea de a avea acces la adevaratele sale nevoi, de a le identifica si de a gasi un raspuns
– Barbatii ma parasesc pentru ca le cer sa faca lucruri pentru mine, despre care spun ca ma fac fericita, dar de fapt nu ma fac.
Pentru ca nici eu nu stiu ce anume ma face fericita, de fapt.
– Barbatii ma parasesc pentru ca-i consum ca pe o baterie.
Pentru ca vreau sa-mi dea tot, sa-mi ofere totul mie.
Tot ce exista in viata lor, ca si cum as fi cel mai important om din lume.
Pentru ca mereu pare ca nu ma descurc singura.
Pentru ca dezvolt cu ei o relatie de dependenta si de nevoie acuta de afectiune.
Cand il acuz pe celalalt ca-mi reproseaza ceva in loc sa asculte:
„Si tu atunci… „; imi pregatesc raspunsul in loc de a-l asculta pe celalalt;
– Barbatii ma parasesc pentru ca ma port ca si cum as fi mai importanta decat ei.
Pentru ca ii transform in jucariile mele si ii folosesc pentru a ma simti eu bine.
– Barbatii ma parasesc pentru ca sunt inconstanta, incongruenta si nesimtita de cele mai multe ori.
Ma parasesc pentru ca le incalc drepturile umane.
Pentru ca ma port ca si cum as fi cea mai importanta fiinta din lume pentru
ei si ei trebuie sa traiasca doar pentru mine, pentru ca altfel viata lor nu ar insemna nimic si nu ar valora nimic.
Ma parasesc pentru ca ma pozitionez deasupra lor, pentru ca nu ii respect si ii tratez ca si cum ar fi prosti si nu ar intelege nimic.
Ca si cum ar fi niste fiinte lipsite de suflet, de nevoi, de dorinte, de limite, de independenta.
Reprosurile tale sunt cauza sentimentelor sau comportamentelor mele:”- din cauza ta…”
– Barbatii ma parasesc pentru ca fac o drama din orice, pentru ca sunt instabila si vulgara, pentru ca ii determin sa ajunga in punctul in care orice minut departe de mine sa fie unul linistit si fericit.
Ma parasesc pentru ca ma bag cu bocancii in viata lor si le spun cum ar trebui ei sa fie, pentru ca ii consider gresiti si insuficient de buni pentru mine.
Pentru ca le cer mereu dovezi de dragoste si de iubire si daca nu fac un singur lucru, ii sanctionez.
– Barbatii ma parasesc pentru ca se satura sa-mi faca mie pe plac, sa ma asculte despre cum ma plang, sa ma tolereze si totusi sa fiu mereu nemultumita de ceva.
Doresc „sa am dreptate” si sa domin in mod obisnuit
– Barbatii ma parasesc pentru ca vreau mereu sa fiu intretinuta, pentru ca mereu am nevoie de la ei sa faca ceva pentru mine si pentru ca mereu ii subminez.
Pentru ca nu tin cont de parerea lor si vreau sa fac doar cum vreau eu sa fac, pentru ca nu-i ascult si se satura mereu sa-mi raspunda la aceleasi intrebarii si la aceleasi frici mizerabile pe care le am (ca ma inseala, ca nu ma mai iubesc, ca nu sunt suficient de buna pentru ei).
Dominarea ca obisnuita de viata
– Ma parasesc pentru ca nu ii las niciodata sa faca cum vor ei, iar daca fac cum vor ei, ii pedepsesc si ii jignesc, ii lovesc, ii ignor, sunt egoista, ma plang mereu, plang, ma vait, ma milogesc, nu dau dovada de demnitate si ii acuz mereu ca ei sunt de vina.
– Barbatii ma parasesc pentru ca ii resping, ii jignesc, ii judec, ii critic, ii amagesc, ii santajez si ii devalorizez.
Devieri in comunicare
-Barbatii ma parasesc pentru ca nu sunt prosti, pentru ca au idee despre ceea ce fac eu de fapt, cum sunt de fapt, iar cand isi dau seama, pleaca fara sa regrete!
Daca iti place articolul „De ce ma parasesc barbatii” ne poti contacta la psiholog bucuresti