Psihologia si tiparele de gandire
Tiparele de gandire
Cum imi afecteaza atitudinile si starile mele (constiente sau inconstiente ) modul meu de a gandi?
Psihologia pune multe intrebari pentru a te „cunoaste”.
Sunt eu prezent/a in viata mea?
Responsabilitatea asupra felului in care alegem sa gandim apartine fiecaruia dintre noi.
Si totusi preferam sa dam vina pe cei de langa noi cand lucrurile nu ies asa cum ne dorim!
E mai simplu asa. “Fac asta pentru ca asa am convingerea, ca eu sunt mai deosebit, eu sunt cel care nu greseste, eu sunt cel nevinovat, iar tu, tu esti cel vinovat, tu gresesti, tu nu intelegi, tu nu te schimbi, s.a.”
Ce aleg eu sa gandesc nu are de-a face cu fericirea.
Ce aleg eu sa gandesc are legatura cu adevarul.
Adevarul meu!
Iar tu, tu trebuie sa intelegi!
Intrebari pentru toata lumea
Ce as face daca as sti ca gandirea mea reprezinta niste tipare inconstiente?
Ca alegerile constiente nu sunt posibile, asemenea unui tramvai automat care circula pe o ruta, fara a se abate nicicand de la drumul lui?
Cum ar fi daca as accepta ca si creierul functioneaza asemenea unui tramvai automat?
Cat de motivat/a as fi sa creez noi rute pentru a putea vedea, a intelege, a simti mai multe?
Cum ar fi daca as incepe sa fiu mai atent/a la modul in care comunic, la ceea ce transmit si la ceea ce intelege celalalt?
Ce s-ar petrece daca as sti ca, cu cat rafinamentul exprimarii mele devine mai cald si mai calm, cu atat ma las gasit/a mai usor de miracole?
Dorinte, aspiratii, responsabilitate, putere
Cu totii avem dorinte arzatoare. Ce drum alegem pentru a deveni mai buni, pentru a fi fericiti?
Cum stiu daca drumul pe care sunt (mai comod si mai sigur) ma ajuta sa obtin rezultatele pe care le doresc?
Invat sa masor.
Sa imi iau repere!
Sa gasesc in mine pasiunea si motivatia de a-mi analiza sincer rezultatele.
Pentru mine.Pentru viata mea!
Pentru a obtine resursele de care am nevoie pentru a-mi implini scopurile si visurile.
Psihologia ca stiinta
Psihologia este stiinta care deschide, prin calea experimentelor realizate de-a lungul timpului, noi perspective ale cunoasterii de sine.
In aceasta idee noua, ca oameni:
– ne este greu sa vedem ce este in fata noastra
– avem nevoie sa apartinem unui grup
– suntem corupti usor
– suntem supusi conflictelor morale
– avem dorinte pentru “acum” si “aici”, uitand ca rezistenta ne va aduce mult succes
– cautam loialitatea
– si nu in ultimul rand, uitam ca avem nevoie doar de un singur lucru pentru a fi fericiti:
„De a ne identifica nevoile si aspiratiile personale.”
Cum ajung sa invat despre fericire?
Pentru asta, cel mai important lucru ar fi sa lucram pentru a avea o parere buna despre noi, pentru a prospera pe toate planurile vietii.
Psihologii fac eforturi dintotdeauna pentru a afla cum este determinat comportamentul uman.
In aceasta idee, in acest moment, hotarasc sa renunt la:
– dependente si obiceiuri nocive
– nerabdare
– atasamente
Hotarasc sa imi cultiv din ce in ce mai mult calmul si rabdarea, pentru ca eu cred in miracole
Cred in manifestarea armonioasa care ma duce catre cel mai inalt potential si catre visuri marete
Pasesc deja inainte catre cunoastere
Imi asum responsabilitatea propriei vieti
In a doua etapa, percep ca prin mine se manifesta acum noi informatii si subiecte uitate, care imi servesc pentru viata mea, pentru a deveni o fiinta mai buna decat ieri. De aceea:
– renunt sa ma mai agat de adevar pentru ca el este altul, in fiecare moment.
Cum ar putea fi el acelasi?
Lasand lumina din acest moment, care ma indruma pe calea mea, sa-mi lumineze ceea ce n-a fost vazut pana acum de mine, chiar daca asta va insemna ca a sosit timpul din nou sa imi schimb adevarul.
Aleg sa:
– particip la co-crearea energiei iubirii
-manifest energia iubirii
– eman iubire si aleg sa merg mai departe cu energia oamenilor care emana iubire
– renunt la toate legaturile toxice ale relatiilor in care adevarul, iubirea, respectul si comunicarea sincera, nu exista.
– ma las gasit/a de miracole.
– instinctele si intuitia mea imi hranesc increderea.
– ma acordez la intuitie, iar viata mea devine fluida.
– renunt la judecata si auto-judecata
– renunt la critica si autocritica si eman recunostinta cu fiecare respiratie, pentru tot ceea ce am si pentru tot ceea ce sunt. Imi reamintesc mereu ca “a face” se naste din “a fi”
– aleg sa fiu in starea de prezenta, in orice creatie constienta a fiecarui moment, pentru ca universul imi serveste.
Psihologia apartine viitorului!
Tu carui tipar apartii?
Daca iti place articolul „Psihologia si tiparele de gandire” ne poti contacta la psiholog bucuresti
