Cu frica de dragoste la psiholog
Elenei îi era frică că nu merită dragostea.
Iși spunea că nu o va găsi niciodată și chiar dacă ar găsi- o într-un târziu, exista o mare probabilitate ca ea să dispară înainte de a se bucura de relație.
De ce ar merita ea dragostea, când toate relațiile pe care le-a avut s-au sfârșit pentru ea întru un mod tragic.
Da, este adevărat, cu Emil ca și cu ceilalți din urmă a căutat să-i controleze așa cum a învățat acasă.
„Familiarul” din toate relațiile era bazat pe frica.
Frica că nu va găsi ceva mai bun.
Frica că nu merită ceva mai bun și asta a determinat- o să stea în relații toxice mult mai mult decât era necesar.
Când a ajuns în cabinet a fost nevoie de puțin timp pentru a se înțelege.
A ințeles că suferința și singurătatea sunt create de mintea ei.
Apoi, la un moment dat, a început să – și înfrunte fricile de tot felul.
Asa a intrat în prima relație în care a comunicat emoțiile și fricile ei.
Comunicarea, primul pas
Pentru că a învățat să comunice, a descoperit că o relație poate să meargă fără a mai fi nevoie să se contracte.
Fără să mai stea cu frică sau să se compare.
A devenit mai sigură pe ea zi de zi, acceptând că viața e un joc și a început să se distreze.
A început să-si ofere plăceri și ieșiri pe care înainte nu și le permitea.
A descoperit apoi umorul și lăsăndu-l să iasă la suprafață, a învățat să primească și să dăruiască.
Incredere, prietenie, complimente…
Cel mai frumos lucru pe care mi l-a spus a fost următorul:
– Dacă aș fi știut că pot să învăț fără suferință, probabil că nu aș fi apreciat acum această relație așa cum o apreciez.
Pentru că am învățat că efortul poate defini o relație frumoasă. Efortul de ambele părti.
Efortul de a te transforma și de a te înțelege.
In primul rănd pe tine si abia apoi pe celălalt.
Dacă îți place articolul „Psiholog sector 3” ne poți contacta la psiholog bucurești
