E ziua mea!
-Tu mereu vrei mai mult.
-Da, sunt si asa cum ziceti!
Sunt asa, pentru ca nimeni nu a stiut cat am plans ca sa fiu ceea ce sunt astazi.
Nimeni nu a stiut prin cate am trecut si ce a fost in sufletul meu.
De aceea am ales sa plec astazi.
Undeva, departe de galagia celor din jur si a orasului supraaglomerat.
Am ales sa plec de ziua mea.
Singura, pentru ca aceasta perioada este cea mai buna din viata mea.
Am ales sa – mi amintesc!
Am ales sa las lucrurile sa se intample pentru a primi darul vietii.
M-am pregatit pentru azi.
E ziua mea
Raspunzand-mi la intrebarile aparute in ultima perioada, pentru a-mi da
voie sa fiu, sa ma aud…sa ma ascult.
Anul acesta am petrecut sarbatoril in austeritate.
-„Tu esti puternica. Tu poti!” aud continuu…
Fara cumparaturi, fara gatit, fara musafiri.
Am fost eu musafir acolo unde s-a dorit.
In rest, m-am hranit cu starea de izolare.
Am citit, am meditat, am facut lungi plimbari singura.
Pentru ca asa imi cere sufletul. Imi cere schimbarea din nou.
Stiu ca pot alege:
-sa stau cum am stat pana acum, fara a avea nevoie pentru aceasta de vreun talent sau abilitate.
sau
-sa continui sa „cresc” si sa gasesc „sansa mea” de schimbare.
Asadar, ziua de astazi o declar cea mai pozitiva si optimista zi din tot anul.
-V-am pacalit, asa – i?
Mai este doar o zi din anul acesta.
Eu o socotesc asa pentru ca am eu „socotelile” mele.
E ziua mea
Deci, cum spuneam, las intrebarile vietii mele sa-si faca aparitia si anul acesta:
„Cine sunt eu?”
„Care e sensul vietii mele?”
„Ce aleg sa fac in continuare?”
„Care sunt regulile dupa care vreau sa-mi traiesc noul an?”
„Ce pretuiesc cel mai mult in viata mea in aceste momente?”
„Pentru ce sunt recunoscatoare azi?”
Primele intrebari ma bantuie inca din copilarie.
Atunci imi era frica de ele si le acopeream usor cu fuga la joaca.
Afara, unde ma intalneam cu copiii, se petreceau atatea lucruri de toate culorile incat emotiile se dadeau batute si se retrageau.
-Tu mereu vrei mai mult.
Asa m-a gasit si clasa a- IV-a.
La oras, in singuratatea unei camere „reci”, abandonata cum nu indrazneam sa gandesc.
Pentru ca prea multe erau gandurile si intrebarile.
Atunci, pentru prima data m-am simtit batrana cat lumea si nefericita.
Si cat de putin mi-ar fi trebuit ca sa fiu fericita.
Dar nici macar nu stiam ca pot intreba sau cere ajutorul cuiva.
Credeam despre mine insami ca sunt o ciudata.
Cand iti plangi prima data de mila
Prin urmare, am furat o tigara din casa matusii si am fumat.
Daca tot ma simteam matura, mi-am plans pentru prima data de mila, incercand sa gasesc un sens vietii mele.
Plangeam, fumam si cautam.
Asa au trecut anii.
Unul dupa altul, fiecare adaugand ceva la bagajul de bucurii si tristeti, de cautari si minciuni.
Au fost ani grei, dar frumosi. Ii vreau pe toti, ca – s ai mei.
Buni sau rai, m-au invatat umilinta.
Au fost ani plini sau mai putini plini de dorintele mele.
O parte buna din ele s-au implinit.
Este timpul pentru transformare
E ziua mea!
Toate acestea m-au transformat intr-o luptatoare.
Pentru viata, pentru drepturi, pentru a deveni.
Acum nu stiu, de multe ori ma gandesc:
-Daca Dumnezeu m-a vazut clipa de clipa, cu toate prostiile si problemele mele, cred ca s-a prapadit de ras.
Cred cu tarie ca intr-o zi i-a spus Sf. Petru:
-Petre, da fetii asteia ce vrea ca deja ma doare stomacul de atata ras.
Si asa am ajuns si eu om mare, matur in toata regula.
Care pune intrebari oamenilor, ajutandu-i apoi sa vada partea buna a vietii.
Am invatat sa rad plangand, acum dau mai departe.
Daca nu plangi, imi e imposibil sa te ajut
Acum, merg sa ma imbratisez cu universul si vantul, cu gandurile si raspunsurile care-mi vin.
Acum aleg sa-mi fac scenariul pentru noul an care se grabeste sa faca parte din viata mea.
Frumos este sa-l primesc cu veselie si optimism.
Optimismul e singurul ingredient care se pastreaza nealterat in interiorul meu. Pentru ca nu-l arat mereu.
Il pastrez ca pe o comoara pentru ca ma ajuta mereu sa stiu cine vreau sa fiu.
Acusica incep sa renasc!
Toate cele bune pentru voi!
Daca iti place articolul „Ziua mea” ne poti contacta la psiholog bucuresti