A fost odată un el și o ea.
El este un narcisist, ea este o plângăcioasă, și formează împreună perechea perfectă a suferinței.
El este un psihopat, ea este o victimă. Dar ea încă nu știe asta.
Ea îl vede doar pe el în fața ochilor, iar el profită de asta pentru a o manipula.
Dar, din nou, ea este inconștientă.
Se va trezi? Sau va dormi în continuare?
– Draga mea, ești iubirea vieții mele! Îi spune el, după o noapte întreagă de amor.
– Te iubesc! Îi spune ea, din suflet.
– Mă bucur tare mult că stăm împreună săptămâna asta, departe de casă, vezi ce mult ne-a apropiat toată perioada asta? O întreabă el, dorind validare.
– Simt asta, și cred că au dispărut orice fel de rețineri, cred că e relația perfectă, pentru că suntem amândoi așa de puri! Îi zice ea, entuziasmată, dar cu obloane la ochi.
– Hai să facem ceva de mâncare! Și după aceea ne apucăm de făcut bagajele pentru plecare, parcă nu-mi vine să cred că urmează să plecăm, o să simțim un gol uriaș! O amăgește el.
– Hai, chiar mi se face foame! Sigur, te ajut cu bagajul, stai liniștit! Se oferă ea, ca întotdeauna.
– Uite, în timp ce eu curăț cartofii, tu poți să îmi pui lucrurile de pe birou în ghiozdan, explică el.
– Sigur, acum, se îndepărtează ea.
Și îi ia lucrurile, dar jurnalul lui cade pe jos.
Ea se uită la acesta, s-a deschis cu fața în jos.
O poftă diabolică o cuprinde, oare să citească?
Asta ar însemna să-i trădeze intimitatea.
Dar nu au nimic de ascuns unul față de celălalt.
Și totuși, își aduce aminte de un moment, în care el a reacționat urât în momentul în care ea i-a găsit jurnalul.
De ce a reacționat urât atunci?
Prea multe gânduri!
Îl deschide, doar ce are de pierdut?
– „Acum am ajuns acasă. Mi-a fost dor de patul din camera mea. Aici am făcut-o de multe ori cu Andreea ( fosta lui ), dar iubita mea încă nu știe asta. Nici nu știu când o să-i spun și cum o să-i spun. Oare ne va afecta relația?” citește ea cu voce tare.
Privirea îi rămâne blocată asupra paginii.
Începe să tremure și să plângă incontrolabil.
Noroc că el a ieșit între timp să cumpere ceva și nu a observat-o.
Mai citește odată.
Și încă o dată.
Se freacă la ochi, să fie sigură că ceea ce citește e real.
Ce se întâmplă?
Un șoc puternic o lovește, încât se trântește jos, pe podea, și se încolăcește.
Parcă cineva tocmai i-a înfipt un cuțit în stomac.
– Iubita mea, m-am întors! Strigă el, din camera cealaltă.
Se ridică repede și se șterge la ochi, își spune că e puternică și poate s-o ducă la capăt.
Doar a trăit cu un psihopat atâta timp, și ea poate fi acum!
Ce e atât de greu?
– Hai să mâncăm! Ți-am făcut și bagajul, spune ea și îi zâmbește.
– Ai plâns? Se încruntă el.
– Aaa, nu, mi-a intrat praf în ochi, trebuie să facem și curat! Râde ea, nici ea nu știe cum poate să râdă în momentele astea.
– Bine zici! O să facem rapid, înainte să plecăm. Haide, o ia el de mână.
Reușește se mănânce, spre surprinderea ei.
Timpul trece și îi suprindem pe cei doi în mașină, în drum spre casă.
– Dragul meu, să vezi, am văzut pe instagram o poză cu Andreea, mai ții minte când erai cu ea? Îl întreabă ea, se vede că a preluat de la el tehnicile de manipulare, nu miroase a bine.
– Nu-mi aduc aminte prea multe, a fost de mult timp, chiar vrei să vorbim despre asta? Devine el irascibil.
– Păi cât de mult timp, când v-ați despărțit? Continuă ea, forțându-l. Știe că e într-un moment vulnerabil, cum au stat împreună atâta timp, și nu mai are scăpare.
– Înainte să începem noi relația noastră, răspunde el, fără să stea pe gânduri. Pentru prima dată, ea sesizează că minte. Și acum vede totul mult mai clar.
– Am înțeles. Și îmi ziceai că nu ați făcut sex deloc? Cum e posibil? Că ați fost destul de mult timp împreună, râde ea ironic. Joacă bine rolul, putem spune că e o mică psihopată în devenire.
– Nu am fă… bine, știi ceva? Am făcut-o! Ok? Dar nu am vrut să ne afecteze, așa că nu ți-am spus, devine el, dintr-odată, nervos. I-a cam scăpat de sub control situația, pentru un psihopat.
– Baby, nu mă afectează deloc.. doar suntem împreună de mult timp, am încredere în tine și știu că totul va fi bi… dar nu mai poate. Începe să plângă, pentru că nu mai poate trăi într-o minciună.
A fost destul.
A fost prea mult.
– Știu adevărul, îi spune ea lui.
– Ce adevăr? Devine el agitat. Doamne, chiar nu-și mai joacă bine rolul de psihopat! Sau, oare, cumva, ea începe să se trezească și să vadă lucrurile așa cum sunt?
– Știu că m-ai înșelat, îi spune, scurt și direct.
– Cum să te înșel, iubita mea? Tu te auzi ce spui? Hai să vorbim despre altceva! Ce ți-a plăcut cel mai mult la excursia noastră? Forțează el nota.
– Pentru cât timp? Suspină ea. Nu se poate opri. O doare din nou stomacul.
– La.. la începutul relației, îi scapă lui primele lacrimi.
– Și cum a fost? Strigă ea, începe să delireze. Nu mai face față, simte că nu mai are aer.
– Asta mă întrebi, pe bune? Cum să fie? Am fost un prost! Te rog, din suflet, întreabă-mă orice, sunt aici să îți răspund, fac orice pentru tine! Am greșit.. dar acum sunt alt om! Plânge de-a dreptul, a și oprit mașina pe dreapta și a luat-o în brațe, dar e prea târziu.
– Îmi pare rău.. știu că nu-mi spui adevărul. Cred că.. încep să-mi dau seama cine ești, plânge în hohote, are ochii roșii și tremură.
– Cine eram! Nu mai sunt omul ăla, înțelege! Știu că am făcut o greșeală uriașă! Dar tu ești iubirea mea, nu pot să renunț la tine, te ro… dar nu reușește să ducă până la capăt. Nici el nu mai știe ce să zică. E blocat.
– Vreau adevărul, se oprește ea, dintr-odată.
Ceva ciudat se întâmplă.
Se uită la el, dar nu știe cine e.
Se face … stană de piatră. Nu credea că e posibil așa ceva.
– Au fost 2 ani. 2 ani din relația noastră..eu am fost și cu ea, începe el.
– Asta înseamnă că… eu ce am trăit? Eu .. Nu am fost .. ce s-a… dar nu mai poate lega propozițiile.
Între timp, el a reușit să continue condusul, și au ajuns acasă la ea.
– O să fii bine? Preia el masca obișnuită, pentru că mama ei îi întâmpină.
– Sigur, îi zâmbește ea.
Și din acea zi, nu a mai mâncat nimic o perioadă. A plâns în fiecare zi.
Fiecare zi i se părea un chin, voia să pună capăt tuturor.
S-a despărțit de el, dar a mai fost de câteva ori la el și au făcut dragoste, însă nu a mai fost la fel.
S-a refugiat în droguri și alcool, și în alți băieți.
A trăit cea mai neagră perioadă din viața ei, pentru că se întorcea în continuare la el.
Până într-o zi.
– Vrei să dormi în continuare sau să te trezești? O întreabă psihoterapeuta ei, cu care a luat legătura la 2 luni după despărțire, când vedea că viața ei nu mai are sens.
– Vreau să nu mai sufăr, m-am săturat și nimic nu mai are sens! Se plânge ea, dar e de înțeles. E într-un rahat mai mare ca ea.
– Atunci rupe legătura cu el 3 luni! Și vei vedea după dacă sunteți sau nu sortiți să fiți împreună. Eu știu deja viitorul vostru, dar tu ai nevoie să îți dai seama de unele lucruri, îi spune Vio, clar și categoric.
– Am înțeles, spune ea și decide odată pentru totdeauna că vrea să-și schimbe viața.
A dormit destul, acum e timpul să se trezească.
Știți cum se spune, că ajungem în dezvoltare personală atunci când se întâmplă ceva, când avem un șoc emoțional care ne forțează să ieșim din zona de confort.
La început a fost greu, ea s-a împotrivit.
Dar Vio a fost lângă ea și a plâns împreună cu ea.
A luat-o sub aripa ei, și a ghidat-o.
A luat-o de „moț” și a pus-o cu picioarele pe pământ.
Greu, dar și-a dat seama că dezvoltarea personală nu se termină niciodată și durează toată viața.
Și-a dat seama că ea se are doar pe ea, că dacă ea e bine, restul vor fi bine și va atrage persoanele potrivite.
Și-a dat seama că totul începe din interior și a încetat să mai caute în afară.
Cum a scăpat de dependență?
Ei bine, și-a dat seama că vrea să se transforme.
Și când s-a trezit, a început să trăiască cu adevărat.
